My writing

 Daaa... am scris cam urat si am mai luat-o si la vale, se vede ce chef am de scris... ;)) :)) 

Just about me...

Again, tot o leapsa despre cunoasterea de sine, cum s-ar spune, doar ca asta nu se compara cu  leapsa 99 a lui Lore, unde am luato razna. :)) Slava cerului ca asta e mai comoda/usoara/rapida...

1. Cât e ceasul ?

   23:40 (presupun, am raspuns la sfarsit la asta :)) )

2. Numele tău este?

Roxana Mihaela

3.Porecla

Pff, nu cred ca am porecle, ci mai degraba apelative: Rox, Roxanel, Roxanelu', Roxica, Roxanica, Rox box etc

4. Ai tatuaje?

Nu...

5. Culoarea ochilor?

Verzi, in marea majoritate a timpului; dar, mai ca toata lumea, sunt schimbatori, si uneori se regasesc in nuante de albastru/gri.

6. Locul în care te-ai născut?

 Iasi

7. Mâncare favorită?

 Hmm... preferatele mele sunt sarmalele (in combinatie cu mamaliga si smantana sunt o splendoare), ardeii umpluti (cam aceeasi chestie cu sarmalele, doar ambalajul difera), borsul (cam orice fel de bors dar fara carne; urasc carnea in bors, foarte rar ma apuca sa o mananc), friptura, gratarul, salata de rosii (iubesc rosiile), sa nu uit de ciuperci (tot ce tine de ele, again, love) si etc etc etc

8. Ai fost vreodată în USA?

 Nu, dar ajung eu si pe acolo. :))

9. Ai înfăşurat vreodată pe cineva cu hârtie igienică?

:)) Ce idee... inca nu. :))

10. Ai iubit pe cineva atât de mult încât să-ţi vină să plângi?

Sa plang pentru ce?! Don't think so...

11. Ai fost implicat în vreun accident de masină?

Slava cerului ca nu...

12. Crutoane sau bacon?

 Doar in snacks-uri aleg bacon....

13. Zi favorită din săptămână?

 Aici treaba e cu dichis... daca e in timpul scolii atunci iubesc doar weekend-ul iar daca e vacanta atunci iubesc toata saptamana. :x :))

14. Restaurant favorit?

Nu prea frecventez... deci nu am asa ceva.

15. Ce sport îţi place să urmăreşti?

 Hmm... nu ma uit frecvent, doar cand prind ocazia asa... de obicei, la patinaj artistic, jocurile olimpice cand sunt, wrestling pentru ca se uita fratimiu si eu inevitabil vad si altele...

16. Băutură favorită?

 Zau daca am asa ceva... sucurile naturale in general, dar mai e si cola, nah...

17. Îngheţată favorită?

 Orice, numa' de cacao/ciocolata sa fie; nu prea imi plac alte arome in inghetata, gen fructe, vanilie..mai rar...

18. Walt Disney sau Warner Bros?

 Amandoua sunt bune si imi plac dar la Disney grafica e mai frumoasa.

19. Restaurant Fast Food favorit?

Nici cu astea nu prea le am... foarte rar, extrem de rar dau prin mall pe la de astea...

20. Ce culoare are dormitorul vostru?

 Acum e albastru/bleo... dar e cam de multi ani asa, ar merge o schimbare...

21. De câte ori ai copiat la vreun examen?

 Sincer, nu prea obisnuiesc sa copii... mi se intampla foarte rar, iar atunci cand mi se intampla niciodata nu fac xerox si numesc chestia asta "sursa de inspiratie" sau "reamintire"...

22. De la cine ai primit leapşa asta?

De la ZuZu si ulterior de la Sunshine

23. În care magazin ai fi cheltuit toţi banii de pe card?

 Nu tin bani pe card si nu mi-as cheltui toti banii in vreun magazin... in limita posibilitatilor...

24. Ce faci de obicei când te plictiseşti?

 Dooorm, mai scriu o poezie, mai pe la TV, mai pe mess/net, mai mai si mai.... in general, cand ma plictisesc ma ia o lene de ma plictisesc si mai tare. :))

25. La ce oră mergi la culcare?

 De obicei, cam pe la 12-1-2 de noapte... acuma depinde si de oboseala; daca sunt prea obosita mi se intampla sa cad si pe la 10-11...

26. Cine o să raspundă prima/primul la leapşa asta?

 I dunno....

27.Ce program Tv nu pierzi niciodată?

 Nu am preferinte speciale... de obicei imi place sa urmaresc Cronica Carcotasilor, Faci fata faci Bani, Codul lui Oreste, 360 grade... nah, in special comedie si paranormal/ocultism...

28. Ultima persoană cu care ai luat masa la restaurant?

 Dupa cum am mai spus, nu am treaba prin locatii de astea...

29. Ce asculţi în momentul ăsta?

 Cum huruie unitatea, zgomotul tastelor sub presiunea degetelor mele, propria-mi respiratie, televizorul in surdina la mine si mai tare la mama, cum se fataie fratimiu in pat si etc etc etc... lol

30. Care e culoarea preferată?

 Nu prea am asa ceva... imi plac mai toate culorile; consider ca e prea plictisitor sa te rezumi la o culoare, doua, trei... fiecare isi are locul in anumite circumstante.

31. Mare sau lac?

 Amandoua, marimea apei nu conteaza.

32. Câte tatuaje ai?

 Nu am domle, am mai zis mai sus (dupa umila mea parere, intrebarea asta ar fi trebuit inclusa in aceea de mai sus). Mai am prin casa tatuaje dar din alea care nu sunt permanente, de lipit asa...oricum, nu mi-am mai lipit demult un tatuaj....

33. Ai rămas vreodată fără benzină la maşină?

Inca nu am dat la scoala de soferi, deci nema' masina, ce sa mai zic de benzina...

34. Ce preferi pisică sau căţel ?

 Sunt in ceata... nu pot sa ma hotarasc, deci amandoi. :x Prea draguti. :x

Apropo de asta, ca sa fac o mica paranteza, astazi am intalnit un pui de pisica asa de dragut si iubitor/prietenos de nu mai puteam sa scap de el... mi s-a facut o mila cand l-am vazut ca tot se tinea dupa mine si am incercat sa scap de el ogramada pana am reusit, desi m-am intristat foarte tare cand am vazut cat de mult isi dorea pe cineva sa-l iubeasca/ocroteasca/hraneasca/ofere adapost... l-as fi luat acasa daca as fi stat la casa sau macar intr-un apartament mai mare, dar din pacate nu am conditii pentru a tine si animalute in casa, desi mi se frange inima... si o poza ca sa il vedeti, ca era prea dragut ca sa nu fac o poza cu el...


35. Ce anotimp preferi : Vara sau iarna ?

 Amandoua au farmecul lor, deci nu pot alege... stiu ca iarna e frigul ala naprasnic dar si vara e caldura aia toropitoare, deci se completeaza... plus ca vara e vacanta iar iarna sunt sarbatorile. :x

36. Eşti solo ?

 Yep, si zau daca nu ma simt extrem de bineee....

37. Eşti îndrăgostit/a de cineva?

 Neah... nicio treaba... am inima de piatra. :)) Kiddin' :P

38. Cât e ceasul?

00:13


O voi pasa lui Lore, Mada, Bibi si Fish, Altcersenin, Bucur, Andrei si oricine mai e dispus si doreste. ^_^ Stiu ca e o joaca, pentru cei mai mari ma refer, dar ar fi dragut sa vezi o leapsa de adolescent, daca ii pot spune asa, cu raspunsurile unora trecuti de varsta adolescentei, adica tinerii care au deja obligatii...

Paragina



In ultima vreme am cam lipsit si am lasat posturi/comentarii fugitive, printre picatele, iar problema majora este, ati ghicit, timpul.

Nici acum nu dispun de prea mult, sper sa fiu mai libera zilele astea, macar cateva, ca de cand cu variantele la romana, de care povesteam aici ca am lenevit pe timpul verii, nu am mai avut timp nici sa dorm aproape (asa imi trebuie, nah, ce am facut toata vara nush)... cred ca am prins macar vreo 5 ore de somn pe noapte, fara recuperare (adica somnul de la amiaza), ceea ce e cam naspa pentru mine, chiar daca sunt obisnuita sa ma culc pe la vreo 12-1-2 de noapte pentru ca nu-mi recuperez somnul iar oboseala data de scoala (teme/invatat/stres si tot ce mai cuprinde) ma omoara... pff, greu e sa fii elev de a 12a. :)) Sa vedeti cand oi mai creste ce ma voi plange... :))

Ca tot vorbeam de variante la romana, profa a fost destul de draguta sa ne lese pana pe 21 octombrie sa le terminam si uite asa am triumfat si eu in seara asta si le-am terminat, in sfarsit. Yey! :P :)) Teoretic ma aleg cu intelepciune, lol, iar practic ma aleg cu o nota mai mare de 2 (adica acelora care nu aduc) si m-am ales deja cu o durere de mana de toata frumusetea. Viata asta...

Sper sa revin cat mai curand prin zona cu ceva nou, poate da inspiratia si pe la mine; de fapt, a mai dat dar timpul nu mi-a permis sa dezvolt ceva, iar cei care au scoala/servici stiu cum e... mai ales scoala, unde toti profii au pretentia sa le stii tot, nemaitinand cont ca avem un creier, si nu o suta, plus o viata pe langa, pe care oricum ne-o traim in mare stres in timpul scolii...

Cei care aveti probleme asemanatoare, mai ales de timp, well, succes lume! ^_^

私にお誕生日おめでとう！

                            Watashi ni o tanjō-bi omedetō !

                                       Happy birthday to me !

                                 Joyeux anniversaire à moi !

                                     La multi ani mie !!!

    

                       

            Da lumeeee... este ziua mea si fac 18 anisori! :-> Va dati seama ce mare am crescut?! ;;) :))  Eh, oricum nu ma simt prea mare, tot asa am ramas, adica nu simt ca s-ar fi schimbat ceva in interiorul meu (nici in exterior, lol), ci doar statutul: de la minora am devenit majora! :-> 

Se pare ca de acum inainte va trebui sa imi asum toate prostioarele pe care le voi face (sper sa nu fac prea prea multe), dar viata e dura si uite asa il voi ciondani pe fratimiu ca eu is mare domle. >:) Lasand la o parte responsabilitatile, ia sa incep sa insir eu un rezumat asa din cam ce mi-as dori...

In primul rand, imi doresc toate cele ce si le doreste oricine, adica sanatate, fericire, iubire, intelepciune, bani si tot ce imi doresc (lol); astea ar cam fi pentru toata viata pe ansamblu. Ce imi doresc acum, in viitorul apropiat, ar fi sa imi dea Dumnezeu luminarea mintii la invatatura/putere de concentrare sa pot retine/invata cat mai mult si sa IAU BAC-ul cu note cat mai mari, sa IAU Examenul de Admitere la Medicina si bineinteles sa INTRU la Facultatea de Medicina! Da, Doamne! Imi doresc sa ajung o doctorita foarte foarte buna, inca nu sunt sigura de ce specialitate dar cred ca voi alege Pediatria (am mai spus ca iubesc copiii?! :x ). Imi mai doresc sa ma inteleg bine cu toata lumea, sa am prieteni adevarati care sa imi demonstreze asta si sa nu ma lase la greu (cand voi avea greu, eu sper sa nu dar nimeni nu ajunge unde isi doreste fara efort, adica fara greu; ei bine, doar cei de bani gata), sa fiu la randul meu o prietena buna pentru ei, sa nu dezamagesc pe nimeni niciodata (nici pe mine, bineinteles; uneori asta poate fi cel mai devastator), sa iau mereu deciziile cele mai bune si sa nu gresesc, sa imi pot ajuta parintii pentru cate au facut ei pentru mine si vor face, sa ma inteleg cat mai bine cu fratiorul meu (deja ne intelegem de ceva timp, sper sa nu-l deochi, lol), sa raman mereu tanara, atat fizic cat si psihic (oricum mereu mi se zice ca nu arat de varsta mea, deci eu il consider avantaj; modestia asta :)) ) si multe multe multe altele la care ma voi gandi pe parcurs (nu mai continui ca deja e prea mult :)) ).

Nu cred ca am cerut prea mult... :)) Eh, multe tin de mine dar multe tin si de noroc, asa ca Dumnezeu sa ma ajute!

Majoratul nu va fi asa cum si-l imagineaza toata lumea, adica fanfaroneala de aia in care inviti juma' de cartier si cheltui milioane (nu am nimic in cei care o fac, mai ales daca au atatia bani si bineinteles atatia prieteni), ci va fi ceva intre prieteni mai apropiati asa... voi reveni mai tarziu cu detalii despre amintirile pe care le voi pastra mereu de la varsta majoratului. ^_^

Aaa... uitasi sa-mi amintesc: La multi ani mie !!!! :P :)) 8->

Indiferenta tipic romaneasca=autobuzul 27 Unistil

Dupa ce ca traim intr-o tara vai de capu' ei si platim pe bilet cat nu face, suntem obligati sa circulam cu autobuzul (cei care nu-si permit sa umble cu taxiul toata ziua), iar conditiile in care calatorim lasa de dorit. Bine, aici nu ma refer ca tre' sa aiba scaune tapitate cu piele de vulpe argintie sau aer conditionat/parfum de lacramioare la fiecare pas, bla bla... da' macar sa fie masina aia in BUNA functiune, fratilor! Iar acu' sa explic ce s-a intamplat si de ce mai numesc si indiferenta (desi se stie de la sine):

Astazi, o zi oarecare de vineri a unei saptamani oarecare, in care am plecat cu totii (eu, mama si fratimiu) la mamaia, evident (sau poate nu, da' nah) cu autobuzul 27. Toate bune si frumoase, ne urcam, luam bilete si ne asezam fix pe bancile din spate. La nici jumatatea drumului incepe sa iasa un fum in spate de am crezut ca luam foc acolo cu totii! Ne-am napustit in fata si doamna de la bilete ne spune ca e doar fum, ca asa e de aproape o saptamana si sa vorbim cu soferul. Bineinteles ca ne ducem in fata si mama il ia la intrebari pe sofer, iar omul ne spune ca nu este vina lui si ca i-a spus inginerului de problema asta de aproape o saptamana (bineinteles ca nici soferului nu ii convenea situatia). Si ce credeti ca i-a raspuns inginerul?! Ca nu are cum deocamdata, ca sa circule asa, ca nu-i pasa, ca n-are decat sa se ia la cearta/bataie cu pasagerii! Bai, ete nah poftim cultura! Cum pana mea sa pui in pericol viata oamenilor intr-un mod asa de evident?? Ma apucase tusea imediat ce am inhalat acel fum, se poate intoxica lumea si poate lua si foc in curand si face o nenorocire... zau asa, romanu' tot roman ramane, il doare la basca, ca sa nu zic varianta urata! Mama a mai discutat cu soferul iar el i-a dat numarul inginerului (chiar a fost incantat, pentru ca si el a zis ca i s-au agravat problemele de sanatate de la fumaraia aia, plus ca mai era nevoit sa mearga si cu usile deschise ca sa iasa fumul), pentru ca sa il puna la punct, sa ii bata obrazul oleaca. Dupa ce coboram si ajungem la destinatie (ma mir ca intregi) ne instalam la mamaia cu treburile iar mama se apuca sa-l sune pe respectivul inginer. Ii explica problema intr-un mod politicos iar el ca sa se scoata spunea ca masina e acum la garaj (bine, stiu ca trecuse mai bine de juma' de ora dar nu avea cum asa de repede oricum), ca soferul a exagerat si bla bla bla si bla bla bla. Ce le mai place unora sa arunce vina in c*r*l altora si sa iasa ei mereu basma curata. Fara cuvinte.

Indolenta se raspandeste peste tot, din cate observ, si inca se agraveaza, din moment ce poti sa lasi o masinaraie de asta stricata sa circule si sa pui in pericol viata oamenilor. Cand am coborat din autobuz era un strat de fum in jurul lui de sa-l tai cu cutitul, deci imaginati-va pericolul.

Iubita noastra tara, iubitii nostri cetateni...

Happy birthday, Bro' !!!

21 Septembrie, o zi memorabila, o zi in care fratiorului meu ii mai creste mintea, o zi in care face 16 anisori!!! :-> :*:*:*

Deci (imi place mie sa incep cu deci, deci sa nu aud comentarii... :)) kiddin' :P ), desi noi ne-am certat asa de-a lungul timpului, am mai facut wrestling, box, kung fu sau alte sporturi extreme (lol) el ramane tot fratiorul meu mult iubit, care in ultima vreme e mai cumintel asa (sper sa nu-l deochi) si sper sa ramana asa sau, de ce nu, sa se faca si mai bine de atat, adica sa-i creasca mintea mult mai mult. :P

Fratiorul meu se intituleaza Ionut, dar eu ii spun Nut in majoritatea timpului, pentru ca e mai simpatic, mai alintat, ce sa mai, suna mai frumos la ureche... :x

Acum sa fac niste urari mai complete asa, ca sa stii ca le-ai primit de la surioara ta (mai mare, ai inteles?! :)) Kiddin' :P ). Iti urez, draga fratioare, sa fii sanatos (in primul rand), sa fii fericit, iubit, sa iubesti, sa ai bani de sa-i invarti cu furca (da' sa mai decartezi si la mine din cand in cand ca doar eu iti fac urarea... :)) :P ), sa ai mintea luminata, sa inveti foarte bine la scoala/facultate sau unde ai vrea tu, sa nu-ti pierzi umorul (caterinca nu strica si aduce viata lunga :P :)) ), sa nu te mai demoralizezi din orice si sa treci cu bine toate etapele din viata, caci cu totii avem ghinioane si trebuie sa le depasim cu bine/sa ne vedem de ale noastre, sa fii mai temperat si mai controlat (asta ca sa-ti zic si partea rea >:) ) si sa ai tot ce iti doresti!!! :*:*:* >:D< :x  So...

                        La multi ani, Nut!!!!!!!

First day

Da, prima zi de scoala... toata lumea scrie despre ea, deci tre' sa turui si eu oleaca acolo...

Dimineata pe la 9 si ceva m-am intalnit cu niste colegute si am plecat spre jungla. Am ajuns in curtea scolii, care nu era asa de full pe cat ne asteptam (poate si din cauza ca nu ne-am sinchisit sa ajungem prea devreme :)) ), iar acolo ne-am intalnit exact cu pupincuristele colegele pe care nu doream sa le vad chiar din prima; bineinteles ca a trebuit sa ne prefacem ca le salutam si apoi ni s-a spus sa intram in scoala, unde erau deja ajunsi, majoritatea. Cand intraram, am dat florile la diriga (nu merita, dar gestul tre' sa existe, chiar si fortat) si ne-am asezat cu totii in banca. Bla bla, a urmat fatarnicia discursul dirigai, care cand a intrat directorul si directoarea adjunct s-a transformat intr-un mielusel si statea ca la armata, la propriu. :)) Apoi ea s-o carat a plecat pana sus si noi ne-am carat acasa, bineinteles. :)) Eh, asta nu inainte de a mai ciorobai ca intre colegi asa, cum a fost, ce a fost si cum o trecut vacanta... Nothing special.

Ce ma enerveaza e ca tre' sa umblam noi sa ne cumparam iarasi manuale de la aia mai mari si tre' sa le vindem si noi pe ale noastre la aia mai mici. Prostie curata. Iar orarul ne-a fost dat, avem ore, sper doar sa nu se intre in paine din prima si sa avem cat de cat o saptamana de acomodare mai lejera. Maine avem si romana si bio la un loc si tare ne gandim cu totii, majoritatea, cum o sa raspundem cand vom fi intrebati de teme si invatat. ;)) :)) Eh, a fost ultima vacanta mai relax asa, deci nu ar trebui sa aiba prea multe pretentii... aaa, si am aflat ca noi (a 12a) vom termina anul asta pe 27 mai scoala. Boierie frate. :)) Dar asta din cauza bac-ului, deci s-a dus boieria...

------------------------------------------------------------------------------------------------

Inafara de scoala, adica prima zi de scoala, cat timp ma pregatisi pentru ea zilele trecute o trebuit sa mai pun la punct niste treburi, si cum altfel decat cu zapaceala din partea mea. :)) Cel mai elocvent exemplu ar fi ca, dupa cum spuneam si saptamana trecuta, trebuia sa ma duc sa-mi schimb buletinul. Pana aici totul bine, mama s-o lasat in seama mea, mergem noi pe acolo, facem actele, platim si taxa, nu prea stam la rand ca erau prea multi si mai plecam intre timp pe la magazine si pe unde mai aveam treaba, iar mai tarziu ne intoarcem (oricum, era dupa amiaza, ca inca nu ma obisnuisem cu sculatul de dimineata). Si cand ne intoarcem, ajungem in sfarsit la un ghiseu ca sa ne spuna femeia respectiva ca de ce il schimb ca doar expira in 2011. *.* :)) Mi-o zis mama vreo doua, cum ca o fac de ras ca de ce nu m-am uitat (lol)... eu ma lasasem in baza ca daca sunt in acelasi an cu Lore expira si al meu in 2010, dar uitasem ca eu, cand facusem 14 ani, ma dusesem mai tarziu sa-mi fac buletinul si tocmai de aia expira si mai tarziu... eh, sa ma invat minte de acum sa ma mai uit pe acte inainte de a face ceva. ^^" :))
Inafara de asta m-am tuns, dupa vreo 3-4 ani de cand nu am mai facut-o, de s-a mirat lumea cum de am facut asa ceva, caci eu, cand auzeam de tuns parca auzeam de jupuit. :)) Oricum, tot lung este; acum este deasupra posteriorului, inainte era aproape dedesubt, dar creste el. :)

Si mai am inca o problema, pe care as vrea s-o spun aici pentru ca nu am cum altfel... deci, problema mea este cu blogul lui Serginho. Nu stiu ce se intampla, dar de cateva zile a ramas blocat, daca pot sa-i spun asa, doar la ultimul articol despre "Barbatii grasi si femeile bune". Eu am vazut datorita blogroll-ului, Google Reader-ului si feed-ului ca de atunci mai sunt inca vreo 3 postari, dar de cate ori intram pe blogul tau (ma adresez tie, Sergiu) imi aparea doar articolul despre barbati ca fiind ultimul, iar daca intram din feed, de exemplu (caci oricum am incercat de toate), si apasam direct pe postarea noua (ultimele fiind "Deci va zic in general", "Pune-te in pielea celuilalt" si "Prima" ) imi spunea (si inca spune) ca pagina nu exista (tu stii mai bine mesajul ^^" ). Am incercat sa apas si pe comentarii ca sa intru, dar acelasi lucru. Nu stiu ce se intampla si nu sunt sigura daca e de la mine, caci pe alte bloguri pot intra fara problema... sper sa ma poti ajuta intr-un fel. ^_^

Cam asta e... se pare ca am facut o amestecatura acilea, 3 in 1. :)) Sa aveti un an scolar cat mai bun si cu impliniri cat mai multe! La fel si mie, bineinteles. ;)) :))

EDIT : Se pare ca abia acum am putut sa intru cat de cat si sa citesc si sa mai vad comentariile, asta referitor la blogul lui Sergiu, si am observat ca problema este de la hostul tau si ca nu sunt singura care nu putea intra. Sper sa iti rezolvi problema cat mai repede, pentru ca la mine tot nu merge bine. Pot sa vad acum si comentarii si am incercat sa si comentez dar mi-a dat eroare... Momentan blogul tau arata asa :



One week... ^_^"

Am lipsit aproape o saptamana si trebuie sa-mi cer scuze ca nu am anuntat sau nu am lasat vreun mesaj. ^_^"

Trecand peste partea cu scuzele ia sa va zic eu ce am facut saptamana in care am lipsit. Am fost la mamaia si la tataia (nu, nu stau la tara, ci tot la oras, dar e frumos si asa) pentru a face curatenie generala (chinul meu; apropo, nu ca mamaia nu ar fi facut singurica dar din pacate este paralizata pe toata partea stanga, iar tataia mai mult mozoleste decat curata... barbatii :)) unii dintre ei :P ). Inafara de curatenia asta afurisita (de care pana la urma uiti de efortul depus cand vezi cat de frumos si fresh e totul, din nou) mi-am petrecut timpul liber cu pisicutele din gradina. :x

Sunt vreo 5 pisicute care le stim noi asa (si la care le-am pus si nume) dar mai vin si alte doua uneori... aaa, si mai este si un catelus (ala nu are voie in gradina) care aduce a rasa de lup, cred ca e vreo corcitura dar e tare dragut. Oricum, cat am stat noi acolo au dus o boierie pentru ca noi ii hranim mereu si le dam de toate, pe cand tataia e mai zgarcit si le mai alunga, raul. :))

El e Fulgusor. E cel mai mititel si fricos si nu l-am vazut decat de vreo 2-3 ori la fata ca dupa aia a disparut; ei bine, poate doar l-am mai auzit mieunand dar nu si-a mai aratat fata... tare scumpel. :x La un moment dat, am facut o ambuscada cu fratimiu ca sa il prindem si am reusit. Cand l-am luat in manuta ii batea inimioara, saracutu'... probabil credea ca cine stie ce ii facem dar i-am dat drumu' repede.

El e Tomas. E relativ nou prin zona dar e cel mai tupeist, asta insemnand ca nu fuge ca speriatu' cand te apropii, sta sa il mangai, ba chiar s-a si pus in poalele lu' fratioru' meu si nu mai vroia sa plece de acolo ca era cald si bine. :)) I-am pus numele asta pentru ca fata lui seamana cu una din pisicile din "Tom si Jerry". Si e si cel mai capos pe acolo, face armata cu celelalte daca il enerveaza ceva, imediat le da o labuta peste ochi. :))

Ea e Varguta. Nu sta sa o mangai, fuge ca nebuna, dar e tare dragalasa si simpatica. :x Are numele asta din cauza ca e vargata cu gri si portocaliu si trebuia sa sune simpatic. ^_^

El e Pufulet. E mai simpatic decat arata in poza, cred ca era suparat pe mine ca tot il deranjez cu sedinta foto. :)) Impreuna cu surata lui, Varguta, fug mereu (dar tot el e mai curajos) si se "bat" mereu, adica se ciondanesc/joaca si sunt tare dragalasi. :x

Aici se joaca amandoi. ^_^ In primele 15 secunde i-am prins si eu (ei se jucase mai mult da' pana am adus eu telefonu'..) iar apoi cred ca se duc la apa (le pusesem apa proaspata) si sunt nedumeriti daca sa bage nasu' acolo sau nu...

Ea e Moni. :)) E cea care i-a adus pe toti prin zona (cred ca toti, inafara de Tomas sunt puii ei). Nici ea nu prea sta la mangaiat, are toane, foarte rar se indupleca. Are numele asta din cauza catelusului, al carui nume este Irinel si m-am gandit ca ar fi amuzant sa-i pun pisicutei Moni. :))

Aici e Irinel impreuna cu inca o catelusa speriata care nu are nume inca. Irinel e cel cu urechi mari, ciulite, si care baga la un moment dat botisoru' prin usa. E foarte destept, simpatic, trebuie doar sa fluieri de cateva ori si el te va auzi si va veni (bineinteles, pentru ca stie ca va primi mancare), prinde mancarea din aer, cand i-o arunci, si dintr-o inghititura haleste tot.

Aici nu sunt decat pisicutele zapacite, dar pe la 1:40 imi place faza in care Tomas ii da o labuta peste cap lu' Varguta. :)) Armata domle. :))

Iar aici e problema lor majora, via. :)) Le place s-o "curate" de partea uscata, mereu o scrijelesc cu ghierutele. Dobitoace mititele. :)) :x

Cam asta a fost cu pisicutele. :x Ce am mai facut eu saptamana asta, mai bine zis, ieri, a fost ca fusei in oras la ziulica lui Lore. A facut 18 ani, majorica, si tin sa ii mai zic inca odata "La multi ani!!!", nu numai pentru ieri dar si pentru maine caci vine, peste cateva minute, Sfanta Maria si iar este ziua ei, dar de data asta de nume. Deci, La multi ani, Lore mama!!!!!! Sa traiesti mult si bine, sa fii sanatoasa, fericita, frumoasa, iubita, sa ai tot ce iti doresti, sa inveti bine si sa ajungi bine in viata!!! :*:*:*

Aici suntem pe undeva pe langa Teatru... ea e mai mare, bineinteles... eu sunt mititica, dar parul meu nu se lasa. :)) Nu cred ca se vede aici, dar am parul pana la fund, ajunge si dupa daca il intind bine... deh, nu m-am mai tuns de prin a 8a, cred. :))

Aici suntem in Hala Centrala iar cea de langa noi este Andreea, o prietena de-a lui Lore, foarte draguta si de treaba, de asemenea. ^_^ Aici se vede lungimea parului meu. :)) Apropo, data se pare ca e incorecta... a fost pe 6, nu pe 4. :)

Iar aici e Andrei, tot un amic de-al lui Lore, tot de treaba si el, a carui zi de nastere s-a nimerit a fi in aceeasi zi cu a lui Lore, doar ca el facea 23, nu 18. :) Tare. ^_^

Totul a fost frumos, exceptand faptul ca eu am avut seara acasa o panarama de nedescris pentru faptul ca am ajuns tarziu, dar a fost vina autobuzului, animalu', caci am stat mai bine de o ora si ceva in statie... dar nu merita discutata cearta. ^_^"

In rest, iar voi avea restul saptamanii plin de probleme, caci vine scoala si trebui pregatiri, trebuie sa-mi schimb buletinul, trebuie sa rezolv cu imprimanta asta ca nu stiu ce are, trebuie multe... pff. :))

Imaginea noastra

                                       Imaginea spune totul. :))

Nu pot sa cred cat de depreciata a devenit imaginea Romaniei (romanilor) in alte tari, precum Italia, Spania, Franta sau pe unde s-au tot perindat romanii nostrii (sau mai degraba, rromii nostrii). Stiu ca nu suntem o tara de sfinti, dar orice padure are si uscaturile ei asa ca cei care vorbesc si generalizeaza ar trebui sa se mai uite un pic si in ograda lor inainte.

Cu totii ati auzit la tv zilele astea ca Franta expulseaza tiganii in tarile lor de origine si le mai da si 300 euro, parca, ca sa se asigure ca pleaca. Prostii! Adica ce pana mea, aia oricum se vor intoarce inapoi; de fapt, am si vazut la tv ca unu' a zis ca e a doua sau a treia oara cand tot ia bani de pe chestia asta. :)) Asa ca ce face presedintele Frantei nu are niciun rost, pentru ca tot se vor intoarce la un moment dat. Ar trebui sa faca o lege sa le interzica accesul dupa ce au fost de acord sa ia banii si sa plece, dar asta nu se poate pentru ca si ei sunt cetateni europeni cu aceleasi drepturi si discriminarea nu e bine venita. Deci, Franta cheltuie bani degeaba, in speranta ca vor gasi bun simt in compatriotii nostri.

Pe de alta parte, admir persoanele care pot sa vada dincolo de aceasta imagine prost formata si inca mai cred ca suntem si altii care locuiesc in tara asta si care nu au aceleasi obiceiuri tampite (gen dat la buzunare, cersit pana si hainele de pe tine sau dat la cap, mancati-as). Nu numai tara noastra are tigani (care oricum nu provin din Romania, de origine, asa ca nu stiu ce atata zarva) si nu e vina noastra ca ei se duc sa starpaleasca prin alte tari pentru ca s-au prins ca in Romania e jale si nu prea mai au ce face.

Situatia noastra e urata, intr-adevar, dar dupa cum se vede ca Romania inca mai este populata rezulta ca inca se mai poate trai aici si nu plecam cu totii in alte tari sa le jefuim. Romania are si alte valori decat cele mediatizate in exces (furturi, omoruri, violuri etc); nu inseamna ca suntem formati doar din aceasta categorie de oameni. Multe talente ale Romaniei s-au dus peste hotare si ne-au facut tara mandra ca exista oameni ca ei care fac cinste tuturor. E urat ca unii nu vad decat partea proasta a lucrurilor si repede se apuca de criticat... asta e firea umana, pan' la urma: repede sare la concluzii, fara prea multe analize si dovezi.

Stiti vorba aia: "avem o tara frumoasa, dar pacat ca e locuita". Ei bine nu sunt de acord cu ea. Tara noastra e frumoasa, dar nu e frumoasa numai ca s-a facut ea singura asa, ci au contribuit si romanii la partea asta, acei romani adevarati care le mai pasa de patria lor. Ei sunt cei de admirat, cei care nu se dau mari prin fata tv-ului si trec la fapte concrete, nu dau promisiuni in stanga si-n dreapta ci fac ceva ce cu totii admiram cand ne ducem prin excursii si vedem bogatiile naturii. Ei pastreaza natura pura si ei ne conduc tara spre un viitor mai bun.

In concluzie, exceptand partea financiara a Romaniei, ea este o tara cu adevarat frumoasa si merita locuita. Asteptam cu totii sa vina acea zi in care vom ajunge si noi o tara dezvoltata, pentru ca resurse avem dar nu se stiu a se valorifica.

Things... school...

Desi mai sunt doar vreo 2 saptamani si incepe scoala (clasa a 12a, pff), iar eu am avut vacanta asta ceva teme, se pare ca m-a durut la basca si nu am facut mai nimic. @_@ Adica, din 40 de variante la romana (sub I si II) eu am facut doar vreo 8 (sper sa mai fac macar cateva), de facut rezumat la o carte, nici atata, si de facut prezentare la o carte, ciuciu. Of. Plus ca ar mai fi trebuit sa pun mana si sa invat ceva la biologie, dar cine s-o faca... Se pare ca vara asta am lenevit cum nu se putea mai frumos. ;)) :))

In rest, in loc sa ma intereseze de scoala, eu mi-am cumparat frumusel niste pensoane de la librarie ca mi s-a facut mie dor sa pictez (lol) si as fi vrut s-o fac azi da' toata saptamana am umblat cu treaba, si se pare ca nici cealalta nu ma va ierta, si cum mai ramane doar o saptamana pana incepe scoala... s-a zis cu zilele frumoase, pline de timp de frecat menta, fara stres si bataie la cap. :( Singurul motiv pentru care astept sa inceapa scoala e ca m-am cam plictisit si astept sa ma intalnesc cu unii colegi (nu toti, ca la ce clasa am eu... jungla) si sa mai socializez si eu cu lumea...

De diriga nici nu mai vorbesc. :)) Sau doar oleaca asa. >:) E o scorpie profitoare (profa de mate; cat urasc matematica, desi o inteleg si ma descurc, mi-a picat una ca asta de diriga, si nici macar nu e de treaba). Pe mine si pe inca o colega a prins ciuda inca din a 9a si de atunci ma tot freaca la melodie, proasta. M-am gandit ca pe la sfarsitul lu' a 12a, cand scap de ea, sa-i zic eu cine a fost in toti anii astia creierul acolo, si nu colega mea, cum a crezut si inca crede (oricum asta o sa se vada la bacalaureat). Singurul motiv pentru care nu am facut-o pana acum (sa-i scot ochii pe fata) a fost pentru ca sa fiu eu mai lejera la ore (sa nu ma scoata la tabla mereu; oricum, de cate ori o face are un sictir pe ea si mereu imi gaseste nod in papura) si sa nu o fac pe coleguta mea de toata cacaoa in fata ei, pentru ca oricum nu merita sa cresc eu in ochii uneia ca ea, e mai importanta coleguta mea. Sa va explic si cum preda: pe ea o intereseaza sa stie doar cei mai buni din clasa la mate ca sa-i duca la olimpiade sa-si scoata si ea ceva acolo, ca vai si-a adus din clasa ei elevi, bla bla...

Cand intra in clasa (ca un vartej), isi izbeste repede catrafusele pe catedra si, cu mana in buzunarul de la fusta de blugi si cu ochelarii de vedere pe cap, incepe sa ceara o carte. Lol. Deci daca noi nu ne-am aduce niciunul cartile la scoala intr-o zi (am fi vrut sa-i facem o faza de asta da' dupa aia tot noi o incurcam) ea cred ca ar face criza si s-ar apuca sa ne dea test sau sa ne scoata numa' la tabla, dupa o teorie buna. In fine, dupa ce face rost de carte, preda numai din ea si face exercitii numa' rezolvate, in mare parte, iar cand se apuca sa faca de celelalte nerezolvate scoate repede pe cineva la tabla (ca deh, sa-si arda ea creierii), in timp ce ea se plimba printre banci cu mana in buzunar, mai vorbeste diverse cu altii, mai se uita pe la papuci si ii admira, orice numa' atenta la cel de la tabla nu e. Doar in momentul in care ies eu, sau altcineva care nu ii este la inima ei, sta si se uita fix, ma analizeaza din cap pana in picioare ca la raze X, eventual mai comenteaza (si de obicei i-o intorc cu sictir - mai ales privirea, de aia nu ma va suporta niciodata), ma grabeste si daca cumva, fereasca sfantu', ma mai incurc o secunda acolo, pana imi revin, ei atunci incepe teoria. Dar daca stiu totul si fac din prima tot si ma duc in banca nu scoate niciun sunet, crapa de ciuda, si trece la altu'.

Ce imi place mie e ca de cate ori dam teste/teze si iau note mari face o fata de milioane. :)) Ce nu imi place (desi fac haz de necaz mai tarziu) este ca mai mareu ma intreaba de unde am copiat (desi eu sunt creierul intregului rand, plus jumate din celalalt, uneori chiar aproape toata clasa; modestia asta). Un exemplu ar fi ultima teza, in care am luat 9.50, iar cand le-a adus s-a prins ca multi copiasera (da' e atat de proasta ca nu-si da seama de surse niciodata) si se apuca sa faca scandal si sa scoata pe care ii stie ea asa la tabla. Cand a ajuns la coleguta mea, care e inainte de mine, si i-a zis nota (bineinteles identica cu a mea :)) ) ea nu s-a mirat ca vai a zis ca pe ea o stie ca stie (si doar ea iese doar la ex rezolvate =)) ) si atunci mai toti au izbucnit in ras pe sub banci (ca doar noi intre colegi ne stim care si cum stie). In momentul ala ea a sarit ca nu ca stie ea ca stie si i-a pus nota in catalog (uitasem sa mentionez ca coleguta mea a fost cu bun simt si a zis ca a sa-i zica ca a luat o nota mai mica, dar eu am fost cea care i-am zis ca lese asa si sa zica la fel ca oricum tot ma scoate la tabla cand aude nota), iar cand a ajuns la mine si i-am zis nota, pffai... nu am sa uit fata aia never. :)) I s-a schimbat tonul total (toti incepusera sa rada pe la colturi si in acelasi timp erau socati) si bineinteles ca ma intreaba de unde am copiat si ma scoate la tabla. Tipic. :)) Bineinteles ca am iesit ca un val-vartej si i-am scris amaratul de exercitiu imediat si fara probleme, dar numa' saraca tabla stie cat am apasat-o de nervi. :)) Dupa ce s-a terminat ora toti au sarit pe mine ca "Vai, Roxana, ce ti-a facut... vezi, asa se intampla cand tu esti creierul si dai la toti... ". Intr-adevar. =))

Niciodata nu ma va suporta, dar sentimentul e reciproc. De cand am auzit ca am diriga de mate am prins ura pe ea. :)) Plus ca macar daca ar fi o profa ca lumea, sa predea cum trebuie, nu numai din carte, iar cand o intreaba cineva de unde a luat x-ul ala sau de unde a aparut y-ul ala ea sa se eschiveze si sa zica celebra replica "Da... sa trecem mai departe". :))

Sau acum la sfarsitul anului, cand mi-a iesit mie si inca la doua colege media 9.60 si am luat toate premiul 2, ea se astepta la celelalte dar cand a auzit de mine i s-a facut acru. :)) Iar la premiere ma ia cu lugu lugu bla bla bla, ca vai am mai crescut in anii astia (cu fata chinuita sa zambeasca) si ca spera sa fiu la fel mereu, bla bla... Ce pana mea femeie... mereu am fost asa, nu m-ai vazut tu, dar nici nu aveam nevoie de aprecierea asta falsa, drept dovada ca si eu ma chinuiam sa zambesc cat de cat acolo iar cand m-am intors am facut o fata "no comment" si restul au inceput sa rada pe sub mustata, dar ce stie ea ca se sa prinda...

Se pare ca m-am lungit ceva, nu imi era intentia sa scriu asa de mult despre scoala si "aventurile" mele cu diriga (care ar putea continua, si continua, si continua; lol), dar cand am inceput sa scriu m-am aprins si am tot scris. :))

Voi va intelegeti (sau v-ati inteles, dupa caz) bine cu dirigintele vostru?
Dar cu colegii?
Asteptati scoala? (cei care inca mai au asemenea "obligatii")
Ati avut teme, ceva, pe vacanta? Le-ati facut sau ati lenevit ca mine? ;)) :))
Cum va vedeti in noul an si, bineinteles, in ce an treceti?

Reincarnarea

       "Concepție mistică potrivit căreia sufletul, după moarte, trece în alt trup."

Citeam zilele trecute niste fragmente dintr-o carte despre reincarnare si ma gandeam cum poate sa existe asa ceva, daca, in primul rand, exista asa ceva si care ar fi motivul pentru existenta ei. Bineinteles ca raspunsurile nu le poate sti nimeni sigur, deci enigma ramane in continuare. Personal, sunt foarte indecisa daca sa cred sau nu in asa ceva, mai ales ca religia crestina spune ca asa ceva nu exista si ca celelalte religii care sustin acest fenomen sunt pagane si ca vorbesc numai aberatii; nah, bineinteles ca niciuna dintre religiile existente nu se vor "inghiti" una pe cealalta.

Ei bine, daca reincarnarea nu exista, cum se face ca unii oameni, chiar de la o varsta frageda, isi amintesc si spun cu exactitate cine au fost in viata anterioara, ce anume obisnuiau sa faca, membrii familiei precedente etc. Iar daca atunci ea chiar exista, ma intreb, de ce numarul oamenilor de pe Pamant s-a inmultit atat de-a lungul timpului? Logic ar fi ca acest numar sa ramana constant, din moment ce sufletul trece in alt corp, dar poate ca doar unele suflete se pot reincarna, pentru ca conceptia ca sufletul s-ar diviza, ca o celula, sau ceva in genul, mi se pare aberanta.

Reincarnarea are la baza conceptia metempsihozei, "Concepție despre transmigrația sufletelor oamenilor care ar parcurge, după moarte, în vederea purificării, un lung șir de reîncarnări succesive în animale, plante și oameni".

Adica, zau, daca ar fi sa crezi asa ceva, ar insemna ca cine stie ce gandac de prin ce conducta fusei eu intr-o viata pana cand am ajuns din greseala in casa cuiva si am fost strivita sub papucul nemilos al proprietarului pentru invadare de domiciliu sau cine stie ce orhidee mandra si faloasa de prin ce tara exotica fusei pana cand isi gasi unu' sa ma taie si sa ma vanda pe taraba pana cand ofilesc si s-a zis cu viata mea... :))))

Dar sa revenim la lucruri serioase... lol. Asa, faptul pentru care am dubii in privinta reincarnarii sunt aceste povestiri/cercetari pe care le fac cei instruiti in domeniu. Am sa incerc sa reproduc cat mai exact cateva cazuri pe care le-am citit (mi-e cam lene sa aduc cartea si sa scriu exact, dar am memoria destul de buna).

Unul dintre cazuri este despre un barbat care credea in reincarnare si care i-a spus norei sale ca dupa ce va muri el se va reincarna si va fi copilul ei si al baiatului sau. Ca drept dovada si semn de recunoastere el i-a aratat doua semne, amandoua "castigate" accidental, unul pe abdomen, datorat unei operatii, iar altul pe partea inferioara a unui brat. Dupa ce a murit, la cateva luni nora sa a nascut un baietel, cu exact aceleasi semne aratate de socrul ei, iar ereditatea nu si-ar avea intrarea aici, pentru ca acele semne au fost capatate accidental, si nu din nastere de catre acel barbat (care apropo, il chema Pertti). Pe masura ce crestea, la cateva luni, mama sa dorea sa il invete numele sau, iar in timp ce se straduia sa-i spuna ca numele lui e Harry(parca), la un moment dat baietelul a spus "Cum, nu ma mai cunosti?Sunt eu, Pertti.". Datorita faptului ca baietelul era inca foarte mic si nu auzise discutii despre bunicul sau nu avea de unde sa stie numele asta. Intr-o zi, pe cand parintii il scoteau la plimbare, iar el avea un anisor si ceva, baiatul a recunoscut de la departare (parintii nu-i observase) si strigat "Uite-o pe nepoata mea cu sotul ei" (si i-a spus si numele, dar astea nu le retin, prea ciudate). Bineinteles ca parintii au fost foarte surprinsi, pentru ca, din nou, baietelul nu avea de unde sa stie de ei. De-a lungul timpului, pana la varsta de vreo 3-4 anisori, recunostea pe strada toate rudele sale (de fapt, rudele bunicului sau) si le spunea pe nume. De la o anumita varsta, memoriile au inceput sa se estompeze, dar au ramas obiceiurile tipice bunicului sau si, bineinteles, acele doua semne despre care nu se poate vorbi de ereditate. Ciudat, nu?

Intr-un alt caz, este vorba despre un baiat care a murit la varsta de 18 ani. Sora sa astepta un copil, dar nu era decisa daca sa-l pastreze sau nu si dorea sa-l avorteze. Intr-o seara ii apare in vis fratele sau care ii spune sa pastreze copilul. Ea l-a pastrat, iar cand baietelul a ajuns la cateva luni sustinea ca numele sau este cel al unchiului sau. Cand a mai crescut si i s-au aratat obiectele unchiului sau el spunea ca ii apartin, ca sunt ale lui. Cand i s-a aratat camera si hainele, la fel. Recunostea rudele iar gesturile sale, care erau unice unchiului sau si nimeni din familie nu-l putea imita, erau exact la fel. Cand a fost dus la mormantul unchiului sau l-a recunoscut ca fiind al lui, de asemenea.

Alt caz, alta poveste. Aici este vorba despre un baietel care, in timp ce era pe un camp, noaptea, cu tatal sau, a observat pe cer o stea cazatoare (era vorba despre cometa Halley) si i-a spus tatalui sau ca el a mai vazut aceasta stea cazand. Pentru o astfel de minciuna a fost aspru pedepsit si de atunci nu a mai spus nimic despre "amintirile" sale. Cand a mai crescut, si s-a facut om in toata firea, cu scoli terminate si la casa lui, si-a facut curaj si a scris o carte despre viata lui anterioara, cu lux de amanunte, cu extraordinara acuratete din punct de vedere istoric; a descris perioada in care a trait foarte bine (pe la jumatatea secolului XVII), viata lui (bineinteles, cu nume cu tot) si viata simplilor tarani, oamenii cu care a avut de a face, chiar si modul in care a murit, cine l-a omorat si de ce.

Ar fi mai multe cazuri dar ma rezum la atat, cred ca sunt de ajuns. Ce as vrea sa mai adaug, inafara de faptul ca sunt ciudat de interesante, ar fi ca majoritatea sunt de prin partile Orientului, acolo unde reincarnarea este cunoscuta si ma intreb, daca acestea spuse mai sus ar fi adevarate, atunci probabil ca intervine autosugestia (isi spun singuri ca vor reincarna si asta se si intampla)... asta e cam singurul motiv pentru care as "accepta" ca nu toti se pot reincarna, ci doar cei care cred in asta.

Dar cum nu avem cum sa le stim pe toate si multe lucruri ne sunt si ne vor fi neclarificate, ramane sa vedem ce se va intampla cand vom trece fiecare in nefiinta.

Credeti in reincarnare? Daca da, de ce? Iar daca nu, la fel, de ce?

La multi ani, Tati!

Astazi este ziua tatalui meu, zi in care implineste frumoasa varsta de 43 de ani, zi in care, de atatia ani incoace, nu vom fi langa el, fizic, ci doar sufleteste.

Toti copiii sunt tentati sa spuna ca au cel mai bun tatic din lume si nici eu nu ma voi abtine sa spun asta. Am cel mai bun tatic din lume! Poate a mai gresit de-a lungul timpului, toti o fac, nimeni nu-i perfect, important este ca ne este alaturi, ne iubeste, munceste pentru noi, se sacrifica pentru noi; practic, noi suntem viata lui si asta nu a dovedit doar prin vorbe, ci prin nenumaratele fapte in care, de atatia ani de zile de cand ma stiu, nu a dat niciodata inapoi de la greutati.

Imi iubesc tatal (bineinteles ca si pe mama, dar azi e ziua lui si el ia toti laurii, cum se zice :P ) si vreau sa traiasca mult, sa ma bucur impreuna cu familia mea de el! Taticii, dupa cum stiti, mereu au tinut cu fetitele lor (cine e fata lui tata?! :-> ), iar el nu face exceptie. :)) Intotdeauna tine cu mine, imi ia partea (chiar daca tot eu is de vina) si nu tin minte sa fi dat vreodata in mine. Nici intentia asta nu a avut-o (daca am mancat bataie la viata mea atunci aia a fost de la mama :)) ); doar odata, cand eram mai mica si nu ascultam cand imi spuneau sa nu plec din fata blocului fara sa anunt (iar eu ziceam un "da" sigur si ei ma credeau), eu am plecat (a avut grija fratimiu sa ma dea in gat :)) )si, ce-i drept, am lipsit mai multisor si s-au pus sa ma caute... ei atunci a fost singura data cand am auzit ca tata a fost furios pe mine si ar fi vrut sa-mi dea vreo doua (avea si dreptate, daca stau sa ma gandesc) dar a pus mama o vorba buna si pana m-au gasit s-a calmat, lucky me. :))

            La multi ani, Tati!!!

Vreau sa-ti multumesc pentru toata increderea acordata, sa-ti spun ca vei fi mereu taticul meu, oricat as fi de mare, sa-ti spun ca nu prea imi gasesc cuvintele in a-mi arata recunostinta pentru faptul ca insemn (alaturi de mama si fratior) totul pentru tine si sper, si voi reusi, sa nu te dezamagesc niciodata si, in viitor, sa te rasplatesc pentru tot ce faci acum, ce ai facut si ce vei face pentru ca noi sa avem o viata normala si decenta. Iti doresc sa fii sanatos, fericit, bucuros, frumos, iubit, sa iubesti (evident, pe noi, he), sa ma ierti daca te-am suparat vreodata, sa traiesti peste 100 de ani, sa te lesi de fumat (da Doamne!), sa dea Domnul sa castigi cat mai multi bani pentru ca sa te intorci acasa definitiv si sa fim cu totii o familie fericita!

Ar fi multe ganduri ce as mai vrea sa ti le urez, dar ma rezum la atat (uneori, cuvintele sunt de prisos), si vreau sa-ti mai spun ca indiferent ce ai face vei fi mereu taticul meu! Te iubesc mult de tot!!! :* :* :* :x :x :x

Europolis

"Joc in care poti face tranzactii imobiliare in diverse orase europene: poti cumpara terenuri, vile si hoteluri care iti aduc venituri din chirii sau poti deveni proprietarul unor linii aeriene sau utilitati (apa, electricitate), aducatoare de castiguri. "

Probabil toti ati jucat acest joc la un moment dat, desi e destul de recent. Astazi si-a amintit fratimiu de jocul asta (ce-i drept, ma sacaie de mult timp sa mai jucam) si s-a pus sa-l dea jos de pe dulap si sa faca pregatirile pentru un nou joc.

Mandru de el, in timp ce pregatea toate cele acolo, facea caterinca cum ca a sa ma bata el (ei nah, obisnuia sa castige mai des) bla bla... Mai mult silita (pentru ca facea o fata prea draguta ca sa-l refuz si oricum ma plictiseam) am decis sa ma joc domle cu el... Si ce credeti ca s-a intamplat? AM INVINS!!!  :-> Yay! :))

Ce bine ma simt... lol. Iar acuma fac misto de el ca este un invins ! >:) :)) Nici nu ma asteptam sa inving, sincer, pentru ca nu am mai jucat demult (vreo 2-3 ani, cine mai stie) si eram pregatita sa pierd, dar norocul a fost de partea mea, ha! <:-p

Da, chiar e foarte frumos sa mai joci astfel de jocuri (ce n-as da sa fie banii aia adevarati, he he) pentru ca te face sa te comporti iar ca un copil; de exemplu, in timp ce fratiorul meu pregatea acolo banii, alea alea, se comporta ca un copil mic, fericit ca joc cu el si ca ma va invinge (dar i-am spulberat eu visele), iar eu, in timp ce el era cat pe ce sa cada pe una din proprietatile mele am inceput sa ma oftic (cum faceam cand eram mica), dar mi-am revenit repede. :))

Ati jucat vreodata acest joc? Daca da, cand l-ati jucat ultima data?
Obisnuiati sa castigati sau sa pierdeti?

Cald...

E vara, stiu asta. E normal sa fie cald, stiu si asta. Da' totusi, chiar atat de cald?!

Cea mai torida luna a verii se presupune a fi iulie (luna lui cuptor), dar uite ca suntem in august si caldura e mult mai sufocanta decat a fost in iulie. Deh, incalzirea globala se resimte, plus explozia solara care a fost cu ceva timp in urma...

Ieri am auzit la tv ca a fost cea mai torida zi din vara asta si tocmai ieri imi gasisem sa ma duc la plaja; ce-i drept, era programat ca trebuia sa mergem vineri (stirea o vazusem dimineata cand am dat sa plec).

Am fost la "Purcica" (lol) iar cand am ajuns acolo i-am zis lui Lore sa nu se apuce sa rada pentru ca altfel ma apuc si eu. :)) Fara succes. A inceput sa rada imediat ce am intrat si atunci m-am abtinut din rasputeri sa nu mor de ras si eu. Iar, fara succes. :)) Apropo, nu stiu de unde vine numele de "Purcica" (poate doar din cauza bailor de namol care se pot face inauntru) dar cand intri acolo scrie ceva de "Bai nocturne", ma rog... numele care s-a raspandit e naspa oricum.

In fine, cand am intrat (inafara de faptul ca am ras oleaca) am simtit un miros intepator (parca era de canalizare, pff) de la dusurile cu apa sulfuroasa; oricum, am luat si noi de aia ca cica atrage soarele, pentru un bronz mai rapid bla bla, si abia la urma am observat ca inelele mele de pe mana s-au facut negre (is de argint) si acum ma chinui sa le curat.

Nah, a fost frumos pana la urma, mai ales ca imi venea sa adorm de la soarele ala (ma trezisem de dimineata, de la 7 si ceva, chestie pe care nu am mai facut-o din timpul scolii, plus ca nu dormisem decat vreo 3 ore in noaptea aia) iar cand am ajuns acasa am picat lata in pat. :)) Dar nu am dormit nici 2 ore ca lumea pentru ca soarele mi-a facut niste arsuri pe partea superioara a picioarelor (unde eram mai alba) de toata frumusetea si usturimea si durerea (desi ma dadusem cu crema); iar acum ma chinui cu diferite metode sa scap si vad ca incep sa dea rezultate (cam incete; rabdarea asta) pentru ca imi revin cate oleaca asa... of. Asta se intampla cand esti pui de abator. :))

Voi cum suportati caldura?

Un blog de bun simt - Bogdan Epureanu Online

Da, dupa cum spune si titlul, as vrea sa vorbesc despre blogul lui Bogdan Epureanu si, desi asta e o "obligatie" a unui concurs (extrem de tentant, de altfel), nu pot spune ca scriu despre el numai din cauza asta, ci si pentru ca chiar merita (si asta se va vedea in spicuirile ce vor urma).

Datorita faptului ca textul e la alegerea noastra si trebuie sa ne expunem parerea, voi incerca sa scriu si despre bune si despre rele (daca sunt rele - oricum, critica e constructiva).

Consider ca intai ar trebui sa va prezint gazda acestui blog, pentru ca el este omul din "umbra", si tocmai de aceea mi-am permis sa-i iau o poza de pe blog si sa vi-l prezint (sper sa nu se supere pentru poza).

Bogdan este un baiat de aproape 30 de ani (in septembrie), a carui viata poate fi considerata de unii perfecta (si de mine, din multe puncte de vedere), dar el, negativist si nemultumit din fire, isi considera viata inca "incompleta" (daca pot sa-i spun asa) si considera ca mai are mult de "umblat" la ea pentru a se simti implinit; pentru mai multe detalii accesati pagina despre mine a acestui blog, o pagina in care s-a descris destul de bine in doar cateva cuvinte. ^_^

Ce imi place si as mai vrea sa mentionez este faptul ca autorul are bunul simt (in general, are cei 7 ani de acasa) de a intoarce fiecarui cititor/comentator vizita, si asta nu doar pentru ca se simte obligat ci pentru ca, dupa cum el insusi spunea odata, incearca sa-i considere prieteni pe cei care ii calca pragul si este interesat sa vada ce fel de persoane il citesc.

Acum am sa trec la "puricat" blogul. >:) ;))

Oricine poate sa observe (fara sa conteste) ca blogul este unul curat, ordonat, in care Bogdan chiar pune suflet si isi "mananca" din timp pentru a fi pe placul tuturor si in limitele bunului simt (se poate observa acest lucru si prin statusul blogului, pus recent).

Articolele sunt rare, intr-adevar, dar sunt de calitate (calitatea, nu cantitatea, conteaza cel mai mult)  si tocmai de aceea este "iertat" mereu si si-a facut cititori fideli; ele sunt impartite pe categorii, iar unele sunt "fixe", cum ar fi  acel "Jurnal saptamanal", in care isi descrie destul de concis, in cateva cuvinte, intreaga saptamana, acele "Amintiri din copilarie" care, desi pana acum sunt putine, sunt preferatele mele, sau acele "Sfaturi pentru bloggeri" din care multi am avut de invatat cate ceva nou (cel putin eu). Oricum, din toate articolele sale (in care el spune ca implica mult timp si efort pentru a-si compensa lipsa de talent; ceea ce mi se pare cam neadevarat, caci talentul exista, din punctul meu de vedere) avem ceva de invatat, cate o lectie noua, caci experienta de viata isi spune cuvantul (desi e inca tanar).

Datorita faptului ca isi respecta cititorii comentariile sunt moderate; in general, am observat (a si spus candva) ca sunt moderate din punct de vedere gramatical dar, dupa cum scrie si in articolul cateva raspunsuri, acele comentarii care se afla doar in treaba, gen "cool"/"la fel si eu"/"nu-s de acord" etc, sunt respinse pentru ca nu aduc nimic nou in discutie (un punct in plus pentru ca e dispus sa accepte critica, dar argumentata, ceea ce mi se pare normal).

Despre design-ul blogului nu o sa ma leg prea mult; nu-l consider asa de important, desi e de luat in calcul ca e mult mai bine cand o pagina pe care vrei s-o vizionezi se incarca repede (mai ales pentru cei care stau prost cu rabdarea). Blogul e lipsit de reclame, tema e simpla dar atragatoare si mult mai buna pentru citit iar pe banda de sus se pot gasi o multime de pagini care, daca le vei citi, vei descoperi mai multe despre autor; de exemplu, pagina contact denota ca e o persoana destul de curajoasa daca e disponibil sa dea atatea date despre el, pagina gratuit denota ca e o persoana generoasa (si cu ceva buget) careia ii pasa de adevaratele talente iar pagina de pe net denota, intr-o oarecare masura, placerile sale sau, mai bine zis, ceea ce ii distrage atentia. 

As mai mentiona faptul ca prin intermediul acestui blog am descoperit altele, la fel de interesante, unde imi face placere sa revin mereu sa citesc si sa comentez cand am timp.^_^

Nu stiu ce as mai avea de spicuit, hmm... se pare ca nu prea am gasit defecte (oricum nici nu sunt, dupa parerea mea, iar daca or fi, eu nu le-am observat sau pur si simplu sunt trecatoare). Ca o concluzie, as putea spune ca, de cand am descoperit acest blog (cu o luna si ceva in urma), am avut de invatat cate ceva (eventual, de amintit) si chiar am si recomandat unei prietene acest blog, pentru ca merita! ^_^

P.S. : Sper sa nu te superi ca te-am luat prea mult la tutuit, pentru ca, desi esti tanar, eu te-as fi luat la domnit daca ne-am fi intalnit undeva intamplator (am ceva bun simt in mine); mi-am permis pentru ca suntem in mediul virtual si am considerat ca te simti mai bine cand cineva iti spune pe nume, mi se pare mai prietenesc, mai apropiat si mai la indemana (de exemplu, am o matusa care are si ea acusi 30 de ani dar eu ii spun pe nume; nah, aici e vorba si de rudenie).

Nu prea ma astept sa castig; oricum, din premiile puse la bataie cele cu excursiile ies din discutie clar (i'm still a child and i have to listen my parents  :P ), deci daca m-ar interesa ceva atunci ar fi acel stick...

Tinerete fara batranete si viata fara de moarte

Clar nu exista asa ceva!

Stateam si ma gandeam la inconstienta unor persoane care, la o varsta considerata inca tanara (sa zicem intervalul 30-40, cu aproximatie), in loc sa-si asigure un viitor decent au chef de distractii si aventuri, crezand (probabil) ca tineretea va dura vesnic.

Toata lumea fuge de responsabilitati si si-ar dori sa fie tinuti pe palme, sa se distreze mereu, sa uite de griji si sa faca mereu numai ce vor fara sa tina cont de altii dar deh... asta nu se poate!

Tineretea trebuie traita din plin, asta-i adevarat, dar asta nu inseamna sa stai numa' pe distractii, bautura si femei (sau invers) si sa-ti ratezi viata. Trebuie sa te mai si gandesti ca intr-o zi ai sa imbatranesti (batranetea nu iarta pe nimeni) si ai sa te uiti in trecut cu nostalgie, intrebandu-te de ce nu ai avut atunci intelepciunea pe care o ai la varsta asta... Multi procedeaza asa si ajung la batranete, cand poate le mai vine mintea la cap, sa se intrebe cine o sa le aduca o cana de apa la pat.

Multi considera ca daca nu si-au facut un rost in viata si nu au dat buful din prima nu mai au de ce sa traiasca si isi rateaza viata, cazand in viciile bauturii, drogurilor etc. Acesti oameni sunt cu adevarat niste ratati! Viata nu consta numai intr-o fericire, are si suisuri si coborasuri, si fiecare dintre noi trebuie sa accepte asta, nu sa renunte la fiecare palma pe care o primeste de la soarta. Desi sunt rare sansele cand aceasta categorie de oameni se mai pune pe gandit sau ajung la o varsta mai inaintata, cand o fac, constientizeaza ca intreaga lor viata a fost un esec si nu-si mai asteapta decat moartea (toti ne nastem spre a muri, fara indoiala, dar nu cu totii acceptam asta, poate pentru ca este peste puterea noastra de a intelege).

Batranetea ne asteapta pe toti, de fapt inaintam in fiecare zi, in fiecare ora, in fiecare secunda spre ea, dar asta nu trebuie sa inspaimante pe nimeni! Viata noastra e construita din etape iar daca noi am fi pururea tineri atunci nu am mai avea cum sa pretuim tineretea, pentru ca elementul de comparatie, batranetea, nu ar mai fi. Totul este efemer!

Viata e ca un puzzle, ca un labirint, iar cand ajungi la capatul ei ti-ai dori sa o reiei de la inceput... unii da, altii nu, depinde acu'... oricum, ea trebuie traita din plin dar cu intelepciune si moderatie caci totul are o limita!

Iar la final as vrea sa va pun niste intrebari:

Realizati ca tineretea nu e vesnica si ca veti imbatrani la un moment dat, nu? Va e frica de batranete?

Realizati ca viata e scumpa si scurta si nu trebuie sa aveti regrete? Va pasa de viitorul vostru, dar si de cel al celor din jurul vostru (ma refer la persoane mai apropiate) ?
Va e frica de moarte?

Prietenia

Dap, vesnica prietenie... sau poate nu e chiar mereu vesnica, da' nah...
Toata lumea are prieteni, a avut sau va avea la un moment dat... dar vin intrebarile (si raspunsurile, din punctul meu de vedere :P ):

E durabila prietenia? Daca da, cat poate sa reziste?

Depinde de caracterul persoanei numita prieten, dar bineinteles depinde si de tine; ea poate sa reziste atata timp cat exista intelegere, incredere, loialitate, onestitate si chiar sacrificiu pentru nevoia celuilalt.

Cum imi dau seama daca am prieteni adevarati?

Un prieten adevarat se diferentiaza prin multe lucruri fata de restul prietenilor: un prieten adevarat nu va astepta niciodata nimic in schimb de la tine atunci cand iti face o favoare; un prieten adevarat este intelegator si rational si incearca mereu sa-ti deschida ochii spre calea cea buna; un prieten adevarat te critica si iti atrage atentia pentru ca pe viitor sa stii sa nu mai faci acele lucruri (o face cu intentii bune pentru ca ii pasa de persoana ta); un prieten adevarat se tine langa tine, fiind un specimen destul de rar (mai ales in zilele noastre), iar daca nu stii sa-l deosebesti de restul si la un moment dat il pierzi tu vei fi singura persoana care va regreta.


Cum imi dau seama care imi sunt prietenii falsi?

Ipocritii astia se recunosc astfel: astfel de "prieteni" sunt mereu niste persoane pupincuriste care iti vor aduce mereu laude si aprecieri (de cele mai multe ori in contrariat cu ceea ce gandesc; mai pe scurt, false) si nu vor avea nimic de comentat/criticat la persoana ta (nimeni nu-i perfect asa ca in x ani de cand sunteti prieteni e imposibil sa nu fiti criticat vreodata); astfel de "prieteni" asteapta mereu favoruri numai din partea ta, dar cand vine vorba sa-ti ofere ei ajutorul se eschiveaza si introduc diferite motive doar pentru a scapa de tine si de efortul pe care ar trebui sa-l implice; un prieten fals este cel care nu are de oferit nimic niciodata (uneori nici macar simpla lui prezenta) dar care intotdeauna va avea de cerut... este acea persoana ipocrita care va uita intotdeauna cand i s-a facut un bine.

O prietenie adevarata trebuie pastrata pentru ca este foarte rara in ziua de azi (si asa a fost dintotdeauna); in zilele noastre se gasesc mai mult acei ipocriti care, de cate ori le atragi atentia, se supara sau raman nonsalanti si indolenti asupra faptului ca pe tine te-a deranjat ceva la persoana lor si, culmea, tot ei sar cu gura si iti zic ca esti iesit din comun, ca esti bolnav cu capu' sau mai stiu eu ce altele (desi stiu ca tot tu ai dreptate; dar sunt si exceptii care, in prostia lor, cred ca totu' li se cuvine si numai ei au dreptate), nedorind nici macar sa aplaneze situatia, sa explice ceva, cu alte cuvinte: ii doare la basca!

Intotdeauna mi-am apreciat prietenii (pot spune ca nu am avut pana acum prea multi prieteni adevarati; distanta m-a facut sa pierd unul - de fapt, una, cred ca si unica... dar sunt in cautare, lol) si intotdeauna am tinut minte cand mi s-a facut un bine. Lasand modestia la o parte pot spune ca ma consider o prietena adevarata atat timp cat incep o relatie de prietenie cu cineva si urasc cand trebuie sa recurg la diferite masuri, precum a atrage atentia intr-un mod mai drastic, a-i aminti persoanei respective ca "proaste" ca mine gasesti mai rar etc, ca s-o trezesc la realitate si sa-si dea seama ca nu e in favoarea ei sa piarda un prieten adevarat.

Prietenia este exprimarea sinceră şi fără rezerve a gândurilor şi simţirilor tale în faţa unei alte făpturi omeneşti, sinceritate totală şi dezinteresată în viaţa lăuntrică cea mai intimă, ca o încercare de retrăire în profunda simpatie a unei alte fiinţe omeneşti. - I. Conrad

Prietenia nu înseamnă numai să faci ceva pentru cineva, ci şi să îţi pese de cineva, lucru de care orice om are nevoie. - C. Neil Strait

Prietenia este o haină valoroasă care se curăţă când se murdăreşte, nu se aruncă la prima pată. - Cato cel Batran

In concluzie, stiti cu totii vorba: "Prietenul la nevoie se cunoaste!"

Culmile webmaster-ului

In dorinta de a mai rade putin (nu ca nu as face-o zilnic, da' nah) cautam ceva funny si ia priviti peste ce culmi dragute dadui. :))

Culmea saraciei: sa promovezi un domeniu pe care il vei achizitiona in viitor - lol; pai pe criza asta...


Culmea existentei: sa traiesti cu banii castigati din site-uri - :)) daca lumea sta mai mult in somaj in Romania asta, se intelege...

Culmea incepatorului: sa faci un blog iar dupa 5 minute sa incepi sa injuri pentru ca nu intra nimeni - =)) si pe cine injuri daca nu intra nimeni? :)) Poate pe el insusi...

Culmea promovarii: sa-ti schimbi numele din certificat cu numele site-ului - :)) Tigania e la moda...

Culmea culmilor promovarii: sa botezi copii cu numele celorlalte site-uri ale tale - spune-i asta unui tigan si se rezolva :))

Culmea succesului: sa faci copy paste la continut din alt site si sa ai de 10 ori mai mult trafic decat celelalt - am mai auzit de cazuri de astea :)) Trist (pentru cel pagubit), dar adevarat...

Culmea afilierii Adsense : sa te dea afara din Adsense si sa-ti specifice motivul - hmm, poate vor sa devina politicosi... :P :))

Culmea culmilor Adsense: sa le dai reply in care le explici care a fost situatia iar ei sa-si ceara scuze, sa te primeasca inapoi si sa-ti mai dea si 100$ pentru deranj - =)) Apai tot sa ai "ghinioane" de astea...

Culmea SEO: sa faci SEO si sa cada hostul din cauza traficului - :)) fiecare cu ghinionul lui...

Culmea curiozitatii: sa te uiti din 5 in 5 minute cati bani ai mai strans cu site-urile - ce pana mea, e criza :)) Daca omu' n-are bani de-o paine (sau de cine mai stie ce) e normal sa fie curios si sa "roada osul" din 5 in 5 min :))

Culmea sperantei: sa speri ca maine va fi mai bine fara sa faci nimic - asta e speranta majoritatii :)) ; cel putin in parlamentul nostru :))

Culmea nesimtirii: sa-ti rogi userii sa dea click pe reclame - se mai intampla si de astea :)) ; mie cel putin mi s-a intamplat :P =))

Culmea culmilor nesimtirii: sa faci in asa fel incat userii sa dea click numai pe reclame - asta e chiar enervant; eu cand intru pe un site unde dau de o reclama de care nu pot scapa decat daca apas pe ea apai ies dracului decat sa-mi pierd timpul...

Culmea culmilor: sa faci bani pe internet scriind despre cum sa faci bani pe internet - :)) Chiar... ce idee; nu e rea deloc. =))

Acuma la modul serios unele sunt chiar de prost gust daca sunt aplicate in viata reala,nah...
A practicat cineva vreo culme de mai sus? ;)) Ia sa vedem cine e "nesimtit" dar totusi recunoaste. :P :)) De fapt, cred ca e valabil doar pentru cei care fac bani din blogging...

Ieri, 1 August 2010 ~ Global Village

Dupa cum am mai specificat mai jos zilele trecute (pentru ca sa stie lumea :P ) ieri a fost ziua "Global Village".
Pe bulevardul Lapusneanu erau amenajate standuri cu diferite tari, precum Romania, Japonia, Cehia, Estonia, Grecia, Ucraina, India etc, in care prezentau traditia tarii prin diferite exponate (obiecte) specifice culturii fiecaruia. Nu am apucat sa ma uit la toate (pentru ca asteptam spectacolele de pe scena), dar din ce am vazut pot spune ca a fost cat de cat interesant... nah...
Cel mai frumos si atragator au fost traditiile prezentate prin dansuri. Pot spune ca melodiile traditionale au fost chiar foarte placute la auz (nu ma asteptam); au fost dansuri pe melodii evreiesti, arabesti, turcesti, ucrainiene si inca cateva... Am filmat putin ( cu telefonul lui Lore :P ) si voi pune filmuletele mai jos; sorry pentru calitatea filmuletelor (nah, is cu telefonul) si pentru vocile de pe fundal care, desi ar trebui sa fie ale noastre, nu par a fi deloc... au iesit tare modificate, nu m-as recunoaste nici intr-o mie de ani. :| :))

                           acesta e un dans evreiesc; grupa de dans El-roi

Iar acum filmuletele... primul este un dans evreiesc (de catre El-roi)

 
Iar acesta este un dans turcesc (de catre Coconitele); pot spune ca grupa "Coconitele" au dansat foarte frumos (dansuri arabesti, turcesti, ucrainiene si altele). ^_^

 
Iar pentru final am sa pun un filmulet in care vedeta principala va fi un boschetar, saracul, care ori era beat ori era drogat, dar omul facea show pe acolo. :)) La unul dintre dansuri (probabil romanesc, nici nu mai tin minte) s-a bagat destul de aproape de scena si a inceput omul sa danseze incat radeau si cei de pe scena. :))


Chiar a fost frumos (si amuzant :)) :P ), am mai descoperit si noi chestii noi despre alte tari, plus ca mi-a alungat plictiseala. :)) A meritat. ;) ^_^

Bullshits about 2012

In plictiseala mea sezoniera si in lipsa de inspiratie cautam ceva interesant de citit pe net si am dat peste un articol despre 2012 (click pe 2012 pentru a va pierde cateva minute din viata ca sa vedeti cat de mult poate sa abereze mintea umana).

Articolul e lungut (nu e chiar de speriat pentru cei invatati cu cititul) iar la inceput mi s-a parut chiar interesant, adica am zis ca nu mananca cacat ciuperci aiurea si zice ceva diferit de tot ce s-a mai auzit/speculat pana acum (ma refer la catastrofe gen "vai, vine sfarsitul lumiiiiiiii");dar pe parcurs mi-am dat seama ca m-am inselat. Lol. Cand am ajuns pe la subtitlul "2012 pe Terra" si am inceput sa citesc am realizat ca mi-am pierdut ceva secunde pretioase in care puteam sa ma plictisesc (glumeam :)) :P );dar macar am ras oleaca... :P

Deci pentru cei care va e lene sa cititi tot: incepeti sa cititi doar de la "2012 pe Terra" in jos, nu e extraordinar de mult si castigati si cateva clipe de ras (asta daca ati fost posomorati toata ziua). Iar pentru cei care le e lene pana sa si dea click (sper sa nu fie si din astia ;)) ) ia sa ma pun eu sa spicuiesc oleaca despre ce e vorba...

Respectivul povesteste acolo despre cum se va manifesta dupa data de 22 decembrie 2012 viata pe Terra, citez:
"Fotonii Centurii vor exercita o multipla si socanta influenta asupra materiei terestre. In primul rand, se va constata fluorescenta tuturor corpurilor iar ca rezultat… nu va mai exista noapte timp de 2000 de ani!!! Corpurile vor emite o lumina fara temperatura si nu vor avea umbra."   - ei hai,cum sa nu mai existe noapte 2000 de ani de atunci incolo?! =)) SF-uri... :))
sau
"Ce se va intampla in momentul intrarii in Centura Fotonica, in 2012 sau in alt an, este pur si simplu de neinchipuit: intreaga planeta, inclusiv omenirea, va trece intr-o alta dimensiune! Inca neclar? Mai concret: 24 de ore vor fi… 0 ore efective, deci timpul terestru nu va mai exista!!! Iar pentru ca o nenorocire nu vine niciodata singura, in acel “Punct Zero” se vor inversa si Polii Magnetici ai Pamantului. Veste buna este, repet, ca Sfarsitul Timpului nu inseamna Sfarsitul Lumii"   - zau asa :)) Cum pana mea daca nu a sa mai fie timp si ziua nu va mai avea nicio ora noi a sa mai traim?! =)) Omu' are imaginatie, zau. :))
sau
"Mayasii ne retransmit si ei informatiile primite de la zei despre schimbarile ce vor urma:
- intregul sistem solar se va sincroniza cu Galaxia si intregul Univers, cu efecte benefice;
- vom depasii tehnologia actuala si ce cunoastem despre Timp si Spatiu;
- banii vor disparea ca necesitate;
- vom intra in Dimensiunea a 5-a;
- ADN-ul uman va fi reprogramat, ajungand la 12 spirale, de la 2 in prezent."   - Mi se pare mie sau e ceva in genu' "vom trai bine"? =)) Faza cu banii suna promitator da' totusi... cata abureala mai poa' sa emane?! Cica ne-au transmis zeii...pfff... hai lasa-ma...
sau
"In momentul intrarii in Centura Fotonica se va produce un amplu proces de rearmonizare, de recalibrare a frecventelor propriului corp uman cu cele de referinta din Univers, ducand la o crestere a celor umane. Este asa-numita “inaltare”, “ridicare la Cer”, de care vorbesc si vechile scrieri.
“Inaltarea” fiind brusca si puternica, cei cu vibratii joase, negative (rautate, egoism etc.) nu vor rezista transformarii. Frecventele genomului uman si ale ADN-ului sunt foarte inalte, vibratiile foarte fine. Sunt in fapt lumina, ceea ce explica vizibilitatea aurei la zei si sfinti."   - Inseamna ca vom muri cu totii. =)) Mi-e greu sa cred ca mai exista cineva in ziua de azi care nu are pic de rautate in el (in orice sens s-ar manifesta ea si oricat ar fi de mica). Si apoi, "ne vom inalta"...fii serios... poate daca ne-or creste aripi sau cine stie ce se va mai inventa...da' stai...nu prea se va mai inventa nimic daca vor muri majoritatea (trebuie sa tinem cont ca multi inventatori nu au fost sfinti deci...). :))
sau
"Bine, bine, vor intreba oamenii de afaceri, si eu ce castig de aici?! Sa vedem daca le place:
- intuitia si capacitatile paranormale se dezvolta mai repede;
- folosirea unei parti mai mari din creier, peste 10-15% cat in prezent;
- toate bolile incurabile vor disparea, inclusiv SIDA si cancerul;
- se vor inmulti bioterapeutii si telepatii;
- corpul fizic va incepe sa se schimbe si probabil vom vedea(cei care scapa!) o aura de lumina ca sfintii de pe peretii bisericilor."   - =)) Ce dracu' domle...intreaga omenire atarna de un fir de par (daca ar fi sa ne luam dupa prostiile astea) iar tu te referi numa' la oamenii de afaceri?! =)) Intr-adevar "viitorul" asta pare de-a dreptul un paradis da' astea numa' in vise... si mai si "ameninta" ca doar aia care vor scapa... lol.
and the end
"Ideea este ca 2012 este foarte aproape de noi si majoritatea vor ajunge cu siguranta sa vada daca aceasta profetie este reala sau falsa."   - iti zic eu de pe acuma ca e Falsa!! Doamne... toti se cred Nostradamus in ziua de azi. =))

Aberatiile despre 2012 ca "vai, va fi sfarsitul lumii" sunt facute de niste oameni care nu au ce face acasa si mai vor si ei putina publicitate, ca deh, nu strica, iti creste popularitatea. Da' ce fel de popularitate fratilor?! Cand vezi ca unul zice ceva care nu se indeplineste in termenul pe care el insusi il da cum pana mea mai are ala curajul sa mai apara, nu stiu. Se pare ca unora tare le mai place notorietatea...
Asa s-a intamplat si cu anul 1999 cand s-a spus ca nush ce meteorit (sau ce mai era) va atinge Pamantul si ne vom da noi duhul; sau in anul 2000 cand trebuia sa murim cu totii ca vai trecem in noul mileniu...bullshits!

Sfarsitul lumii pentru mine e cand mor eu! Asa si pentru restul: sfarsitul lumii e cand muriti voi, nu credeti in prostiile astea!